DILI, www.news-viptv.com – Kooperasaun bilateral ne’ebe Timor-Leste (TL) halo ho Angola no nasaun lingua Portugues sira iha Afrika, lori TL bele sai sentru distribuisaun ba produtu sira husi nasaun Afrikanu Lian Portugues (PALOP) no CPLP iha rejiaun sudeste aziatiku.
Hanoin ne’e propoin husi Prezidenti Republika, Jose Ramos-Horta iha nia vizita estadu ba Luanda, Angola.
“Xefe Estadu Ramos-Horta propoin atu Timor-Leste bele sai nu’udar sentru distribuisaun ba produtu sira husi nasaun Afrikanu Lian Portugés (PALOP) no CPLP iha rejiaun sudeste aziátiku. Nia apela ba koperasaun prátika liu entre nasaun sira CPLP nian, hodi insiste mudansa hosi “deklarasaun romántiku” anuál sira ba rezultadu ekonómiku konkretu sira,” sita komunikadu imprensa ne’ebe redasaun assesu.
Iha konferensia imprensa konjuta PR Ramos-Horta ho Prezidente Angola, João Lourenço, PR Ramos-Horta hateten adezasaun Timor Timor-Leste ba ASEAN nu’udar membru ba dala 11 iha Azia Sudeztiku, potensiál ba aumentu kooperasaun ekonómika entre Timor-Leste no Angola, partikularmente tanba Timor-Leste nia asesu besik ona ba merkadu ASEAN nian ho millaun 700 konsumidór ho PIB kombinadu dolar biliaun 4.
Xefi Estadu mos hateten, vizita estadu ne’ebe nia halo pasu signifikativu sira hodi hametin lasu diplomátiku no ekonómiku sira entre nasaun rua ne’ebé ko’alia lian portugés.
Líder rua ne’e subliña mós importánsia hosi kooperasaun agríkola, rekoñese ida-ne’e hanesan setór prioridade ida hodi garante seguransa ai-han no haburas dezenvolvimentu ekonómiku iha nasaun rua ne’e. Serimónia ida-ne’e marka pasu signifikativu ida hodi hametin relasaun diplomátiku, ekonómiku, no kulturál entre nasaun luzófonu rua ne’e.
Entertantu Prezidente Lourenço subliña importansia husi simu malu iha relasaun internasionál sira, hodi fó sai ninia intensaun atu vizita Timor-Leste iha tempu badak, inklui nia fó sai mós katak foin lalais ne’e Angola loke ona embaixada ida iha Díli, hodi hadi’a lakuna anteriór iha reprezentasaun diplomátiku entre membru sira CPLP (Comunidade dos Países de Língua Portuguesa).
Durante konferénsia imprensa, líder rua ne’e ko’alia kona-ba asinatura hosi akordu koperasaun oioin no ativasaun hosi Komisaun Konjunta Bilateral, ne’ebé Lourenço deskreve hanesan “instrumentu importante ida hodi halo buat sira akontese husi agora”.
Prezidente Angolanu subliña katak potensiál ba koperasaun entre nasaun rua ne’e laiha limite, subliña mós nesesidade atu identifika no aproveita oportunidade hirak ne’e.
Formasaun Polisia
Iha Luanda, PR Ramos-Horta mos halo vizita ba Akademia Polísia Nasionál Angola nian hodi fahe esperensia kona ba luta ba independensia entre Angola ho Timor-Leste, inklui progressu desenvolvimentu ne’ebe Timor-Leste atinji durante era independensia.
Xefi Estadu esplika ligasaun paralelu entre Timor-Leste nia independénsia iha tinan 2002 no Angola nia prosesu ba libertasaun iha tinan 1975, hodi elojia Angola nia solidariedade dahuluk ho Timor-Leste nia direitu ba autodeterminasaun.
Ramos-Horta mós fahe kona-ba Timor-Leste nia esforsu konstrusaun Estadu ne’ebé la’o daudaun, partikularmente iha dezenvolvimentu forsa polísia Timor-Leste. Horta esplika katak Timor-Leste mantein 60% husi pesoál polísia anteriór sira no hetan ona benefísiu husi parseria internasionál sira iha formasaun polísia no militár nian, liuliu ho Austrália no Portugál.
Xefe Estadu hatudu admirasaun ba progresu Angola nian, deskreve hanesan nasaun ida ne’ebé prometidu liu iha mundu. Horta mós sujere atu Angola bele sai kandidatu forte ida ba kadeira permanente ida iha Konsellu Seguransa ONU nian ne’ebé maka posibilidade atu reforma.
Hodi buka hametin kooperasaun bilaterál, Ramos-Horta propoin atu haruka instrutór polísia Angolanu sira ba Díli ba programa formasaun sira. Horta argumenta katak aprosimasaun ida-ne’e sei fó benefísiu barak liu ba ofisiál timoroan sira duké haruka grupu ki’ik sira ba Angola, no hato’o nia intensaun atu diskute proposta parseria ida-ne’e ho Ministru Interiór Timor-Leste nian.
Iha nia vizita estadu ne’ebe akompana hosi Ministru Negosiu Estranjeiru no Kooperasaun, Bendito Freitas, Timor-Leste no Angola asina Memorandu Entendimentu (MoU) tolu ne’ebé kobre konsulta polítika bilaterál, izensaun vistu ba pasaporte diplomátiku no servisu nian, no koperasaun entre instituisaun diplomátiku sira.
Prezidente sira diskute kona-ba posibilidade iha futuru hodi estende esepsaun sira ba vistu pasaporte baibain sira.